sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Things will never be the same

Am spus-o si  o voi repeta de cate ori ma simt blocata intr-o lume, in care visurile, sperantele si increderile in fortele proprii si in ceilalti sunt puse la incercare... Viata este mai mult de atat!
In contiuare, cred cu tarie ca viata nu se rezuma la activitatile si idealurile superficiale, pe care majoritatea oamenilor le au sau la modul de gandire egoist care , de regula, urmareste implinirea unui singur ideal: acumularea de cat mai multi bani.
Viata inseamna pentru fiecare ceva diferit, insa practic este aceeasi pentru toti. Este reprezentarea trairilor noastre, a fericirii si a tristetii, a bucuriei si a suferintei, a castigurilor si a esecurilor, a iubirii si a dezamagirilor. Viata este ansamblul perfect si echilibrat intre bine si rau, iar noi, in calitate de oameni, avem puterea de a alege echilibrul, binele sau raul. Indiferent de alegerea facuta nu vom exclude nicio varinta, ci doar intensitatea si modul in care acestea isi vor pune amprenta asupra vietii noastre.
Viata este simpla, dar dintr-un motiv sau altul, am ales sa ne-o complicam si sa ajungem in situatii in care presiunea de a face ceea ce trebuie ne poate determina sa cedam.
Am ajuns sa traim intr-o societate, in care viata este privita superficial, cu un profund dezinteres si o lipsa de intelegere a ei. Ce a deveit mai grav este ca dam vina pe acesta, pentru greselile si neputintele noastre de a lua deciziile corecte. ( Absurd, atata timp cant noi, oameni, formam societatea, asadar ne invinovatim pe noi insine, indirect...).
Si totusi... continuam sa traim in rutina, in nestiinta, in egoism si superficialitate. Cu alte cuvinte... inca nu am invatat sa traim.

vineri, 11 noiembrie 2011

Remind me of what I really am

Orice om, fie ca vrea sa recunoasca sau nu, mereu va da vina pe cineva sau ceva pentru aspectele negative din viata sa. Pur si simplu, ne este greu sa ne asumam in totalitate greselile. In cel mai fericit caz gasim SI un alt vinovat inafara de noi insine, nefiind capabili sa acceptam si sa intelegem ca ceea ce facem in prezent va rascumpara trecutul si, in mod logic, va schimba viitorul si ca nu ceea ce am facut in trecut va afecta prezentul ( karma ). Astfel, daca pornim pe principiul ca prezentul vietii noastre este o rasplata a deciziilor din trecut, niciodata nu vom reusi sa ne depasim conditia umana, cea care, de cele mai multe ori, nu ne lasa sa fim fericiti pe deplin.
Ideea este ca tot ce conteaza este prezentul. ACUM este tot ceea ce avem si totodata ceea ce conteaza cu adevart. Este singurul moment pe care il putem controla si asupra caruia avem stapanire totala. Este singurul aspect al vietii asupra caruia influentele vin doar de la noi, cei care stiu sa traiasca in prezent.
Pe tot parcursul vietii noastre, traim o insiruire de momente prezente, decizia pe care o facem cand ne gandim la trecut sau viitor, determina o ruptura a momentului in care alegem sa traim.
Astfel, daca alegem sa fim stapini pe vietile noastre si realizam ca deciziile prezente inseamna totul, vom ajunge sa nu traim doar in momentul de ACUM, ci pentru totdeauna.  Timpul nu exista, daca ne gandim la importanta pe care o poate avea prezentul in vietile noastre.

sâmbătă, 29 octombrie 2011

Don't mean you got to take control

,,Lucrurile se afla in ceea ce numiti <<trecut>> si asteapta o decizie in ceea ce numiti <<viitor>>. Ele va amortesc, polueaza si nu va mai lasa sa intelegeti prezentul.Sa lucrezi doar cu experienta inseamna sa propui solutii vechi pentru probleme noi. E nevoie de un efort urias ca sa te eliberezi de memorie, dar, cand reusesti, incepi sa observi ca esti mai capabil decat crezi. Locuiesti in acest corp gigantic care este Universul, unde se afla toate raspunsurile si toate problemele. Viziteaza-ti sufletul in loc sa-ti vizitezi trecutul. Universul trece prin multe mutatii <<o viata>>, dar asa cum celulele corpului se schimba, iar tu continui sa fi acelasi, timpul nu trece, doar se schimba.’’
                                                                                    (,, Aleph’’, Paulo Coelho)
Devenim mult prea preocupati de conceptul prin care trecutul ne afecteaza actiunile viitoare, incat numai ajungem sa constientizam cat de valoros este prezentul. In mod practic, prezentul este foarte scurt, insa timpul este absolut, asadar prezentul este totul si reprezinta modul in care alegem sa ne traim viitorul in functie de modul in care ne-am trait trecutul. Tocmai din cauza complexitatii prezentului, noi, ca oameni, ne schimbam in mod involuntar sau mai bine zis evoluam cu ajutorul fiecarei experiente sau discutii care ne ajuta sa ne apropieam mai mult cu cine suntem defapt.

miercuri, 12 octombrie 2011

I'm telling you things get better

Cu totii traim dupa o stereotipie fixa, care ne determina sa invatam pentru a ne asigura viitorul, sa ne maturizam pentru a deveni realisti, sa iubim pentru ca viata sa capete un alt sens si in cele din urma sa ne impacam cu ideea ca tot ce am facut pe parcursul vietii noastre nu difera cu absolut nimic de ceea ce a facut oricine altcineva cu viata sa.
Ne diferentiem, insa de ceilalti prin modul de gandire, prin tipul si intensitatea sentimentelor resimtite, modul in care vorbim si ne comportam si, nu in ultimul rand, prin modul prin care trecem de etapele vietii.
Cu toate ca stim la ce sa ne asteptam de la viata, in mare, de multe ori uitam ca inevitabilul se produce sau ca societatea in care traim ne ingreuneaza ascensiunea spirituala, psihica si emotionala.
Motive sunt multe, dar ideea e aceesi pentru toti, viata este considerata grea. Cu toate acestea, ideea si adevaratul sens al vietii, din punctul meu de vedere este reprezentat de modul in care reusim sa trecem peste aceste greutati, modul in care uitam sau controlam cat de greu este si mergem mai departe.
Cand totul se sbulbera in jurul nostru ar trebui sa ne amintim ca sa spulbera pentru ca noi am lasat sa se intample asta, undeva am gresit si trebuie sa suportam consecintele. Uneori, datorita modului haotic de viata al societatii in care traim, unele lucruri chiar nu depind de noi, in astfel de momente sa ne aducem aminte ca ,, In viata nu trebuie sa astepti sa treaca furtuna, trebuie sa inveti sa dansezi in ploaie.’’
Tot ce spun este ca in final va merita efortul, chiar daca acum este greu!

sâmbătă, 1 octombrie 2011

Askin' questions like you've already known the answer

1)      De ce tocmai persoanele carora nu le pasa, se ataca cand nu au vesti despre tine?  
R: Pentru ca devin nesiguri, atunci cand nu stiu ce se intampla cu tine.Sunt vizibil intimidati de atitudinea, viata si gandirea ta, realizand ca nu te pot controla si ca reprezinti o adevarata concurenta in lupta lor de a ajunge intr-un anumit punct.                                                                                        
2)       De ce, pentru persoana iubita ajungi sa reprezinti sensul vietii sale, si nu ramai doar partea favorita din aceasta?
R: Pentru ca oamenii cred ca cel mai de pret lucru pe care-l pot face pentru persoana iubita consta in sacrificiul respectiv daruirea intregii vieti. Astfel, totul ajunge sa capete sens datorita prezentei tale, pentru ca esti iubit foarte mult si se uita de conceptul care sustine ca ,, Nimeni nu poate pierde pe nimeni, deoarece nimeni nu detine pe nimeni’’.
3)    De ce nu suntem indeajuns de pregatiti, cand simtitm noi ca suntem pregatiti?
R: Pentru ca nu puteam fi obiectivi cand vine vorba de noi insine. Cand ne dorim foarte mult un lucru pierdem din vedere detaliile care ne-au condus catre respectiva dorinta si ajungem sa ne autoimpunem ca suntem pregatiti sa luptam si sa facem fata provocarilor. Adevarul este, de cele mai multe ori, diferit din simplul fapt ca dorinta ne face neatenti.
4)      De ce intr-o relatie unul iubeste mai mult?
R: Din simplul fapt ca totul trebuie sa fie in echilibru. Doua persoane trebuie sa se completeze reciproc pentru a forma un cuplu. Unii dintre noi pot iubi doar pana intr-un punct, iar mai departe intervine ratiunea. Ceilalti lasa ratiunea de-o parte si se lasa in voia sentimentelor. Nu putem controla sau schimba acest lucru.
5)      De ce suntem raniti doar de persoanele la care tinem mai mult?
R:  Pentru ca doar de ele ne pasa. Nu ne intereseaza sau afecteaza asa de mult parerile, faptele sau gandurile celor care nu ne sunt alaturi sau care nu ne cunosc, insa suntem raniti cand cei care se presupune ca ne erau alaturi neconditionat si cei in care am avut incredere, lasandu-i sa ne cunoasca, te dezamagesc.

joi, 29 septembrie 2011

Regretted decisions that nobody chose

,,Acum, la douazeci si cinci de ani, sperand intr-o viata ceva mai blanda, Antoine constatase de prea multe ori ca inteligenta te face nefericit, singuratic, sarac, pe cand deghizarea inteligentei iti confera o imortalitate de hartie de ziar si admiratia celor care cred in ce citesc. Cauza nefericirii lui era propria-i minte.
Avea putini priteni, caci suferea de acel soi de asociabilitate care se trage din prea multa toleranta si intelegere. Gusturile lui nedescriminatorii il excludeau din grupurile care se formeaza pe baza dezgusturilor. Curiozitatea si pasiunea lui, care ignorau frontierele si clanurile, faceau din el un strain in propia lui tara. Avea impresia ca o fiinta omeneasca este atat de vasta si de bogata, incat nu exista vanitate mai mare pe lumea asta decat sa fi prea sigur pe tine si fata de necunoscutul pe care il reprezinta lumea.
La un moment dat ii era frica sa nu-si piarda stropul de timiditate si sa intre in tagma celor care te dispretuiesc daca nu-i domini, da cu o vointa indarjita a reusit sa o pastreze ca pe o oaza a personalitatii lui.
Chiar daca incasase rani multe si adanci, asta nu-i inasprise cu nimic caracterul, isi pastra intacta sensibilitatea foarte mare, care renastea mai pura ca niciodata de cate ori era sifonata si lovita. In fine, daca in mod rezonabil, credea in el insusi, se straduia sa nu se creada prea destept, sa nu accepte prea usor ceea ce gandea, caci stia cat de mult le place vorbelor mintii noastre sa ne fie pe plac si sa ne incurajeze, pacalindu-ne.''

                                                                                        ( Martin Page ,, M-am hotarat sa devin prost’’)

miercuri, 14 septembrie 2011

We don't know why we feel how we feel inside

Intregul  ansamblu de ganduri, fapte, exteriorizare a sentimentelor, puterea cu care trecem peste obstacolele vietii, modul in care facem fata stresului sau a situatiilor extreme si chiar rutina de zi cu zi... ne defineste, sunt parte din cine suntem.
Astfel, ca sa stim cine suntem noi cu adevarat, trebuie sa trecem prin foarte multe situatii diferite si sa ne mentinem obiectivitatea. Trebuie sa ne acceptam atat defectele, cat si calitatile, deoarece orice om are mai mult sau mai putin din fiecare. Este necesar sa fim indeajuns de intelepti sa acceptam faptul ca niciodata nu vom fi cum ne dorim noi, pe deplin. Avand acesta manie de a tinti catre perfectiune sau de cele mai multe ori, mereu cu o treapta mai sus fata de cea pe care ne aflam, ajungem sa uitam ca am avansat mai mult decat am fi crezut ca suntem in stare.
De asemenea, momentele in care incepem sa ne indoim de noi insine sunt, defapt, momentele in care cu foarte putin efort ne regasim si mai invatam cate ceva despre noi.
Daca suntem atenti, vom observa ca in fiecare zi ne comportam si reactionam diferit, fata de ziua precedenta, deoarece trairile noastre se schimba, deoarece mai invatam cate ceva despre noi si in special, pentru ca incercam sa eliminam eventualele greseli pe care le-am facut in ziua precedenta.
Se spune ca toata lumea este la fel, insa in acelasi timp este diferita... Eu cred ca toti oameni au aceleasi preocupari,aceleasi nevoi, aceleasi scopuri in viata si aceeasi infatisare. Evident, pe parcursul vietii preocuparile si idealurile se schimba, se maturizeaza si prin contur. In acelasi timp, totusi, diferenta consta in modul cu care ne traim viata. Acest lucru ne diferentiaza complet de ceilalti. Alegerile, calea pe care alegem sa mergem, greselile pe care le facem si chiar compasiunea de care dam dovada difera de la fiecare om.