You don't know wether you're coming or going

Se spune ca un vis este o dorinta a inimii, asadar alegerea visurilor si, ulterior, lupta pentru indeplinirea acestora, ne afecteaza profund, in mod direct. Stim ca trebuie sa luptam pentru ceea ce ne dorim, insa, uneori, pe parcursul acestei lupte se intampla, des, sa ne simtim descurajati. Suntem adusi sau ajungem intr-un punct in care nu se mai intampla nimic, moment in care incepe sa ne indoim de verosimiliatatea visurilor. Brusc, ceea ce ni se parea ca are sens, acum este  decat o insiruire de posibile greseli sau decizii eronate. Continuam sa credem in visul nostru, sa vrem ca acesta sa se implinesca, sa ne continuam lupta, insa totul pare in zadar. Parca numai depinde de noi, totul, iar acum suntem in asteptarea unui verdict, reprezentat de o posibilitate, o sansa de a continua.

Ne uitam imprejur si realizam ca, in continuare viata noastra este destul de buna, chiar si fara acele visuri, insa nimic numai are rost. Durerea si, in special, confuzia ne acapareaza existent, deoarece stim ca nu am ajuns acolo unde vroiam. Speranta ca nu exista vreun lucru imposibil si ca poate Universul va conspira in favoarea visurilor noastre ne da puterea sa nu cedam, sa nu renuntam.

Adevarul este ca atunci cand ne asteptam cel mai putin, ni se deschide o noua oportunitate.

Ar trebui sa ne amintim ca avem responsabilitatea de a duce la bun sfarsit o calatorie, pe care noi am ales-o, pentru ca doar asa invatam sa luptam cu provocarile clipei. Chiar daca ajungem sa suferim din cauza unor lucruri marunte este gresit sa credem ca nu suntem indeajuns de buni pentru a trai o minune sau sa avem parte de un moment in care totul capata sens, iar viata incepe sa se schimbe conform visurilor noastre.